Asociaţia Profesorilor de Istorie - Iaşi

Subiectul lunii

Renaşterea

Renaşterea este denumirea curentului de înnoire socială şi culturală care a apărut în Europa la sfârşitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, înnoire caracterizată prin reînviorarea interesului pentru cultura şi arta antichităţii clasice.

Renaşterea a început în Italia şi s-a răspândit în Europa occidentală. În această perioadă s-au produs profunde transformări sociale, politice, economice, culturale şi religioase care au marcat tranziţia de la societatea medievală către societatea modernă. Societatea feudală a Evului Mediu, cu structura sa ierarhică rigidă, dominată de economia agrară şi sub puternica influenţă a Bisericii Catolice, a început să se destrame. În decursul Renaşterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultură şi artiştii înclinaţi spre clasicismul greco-roman.

Noţiunea de "Renaştere" (în franceză: Renaissance, în italiană: Rinascimento) a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de către istoricul francez Jules Michelet, de la care a fost preluată de istoricul elveţian Jacob Burckhardt în lucrarea sa fundamentală "Die Kultur der Renaissance in Italien" ("Cultura Renaşterii în Italia"), 1860. Acesta din urmă a definit Renaşterea drept perioada cuprinsă între pictorii Giotto şi Michelangelo. În acest timp, omul recapătă conştiinţa de sine ca individ, după o lungă perioadă de anihilare filozofică a personalităţii.

mai mult

Evenimentele lunii ianuarie

0041: Împăratul roman Caligula, cunoscut pentru excentricităţile sale şi pentru despotism, este asasinat de Garda Pretoriană
1458: Matei Corvin, fiul cel mai mic al lui Ioan Corvin, este ales rege al Ungariei
1679: Regele Carol al II-lea al Angliei dizolvă Parlamentul
1742: Carol Albert de Bavaria devine împărat al Sfântului Imperiu Roman
1828: S-a întemeiat în Grecia instituţia numită Preşedinţia Greciei
1859: Adunarea Electivă a Ţării Româneşti se pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Al.I.Cuza, realizându–se astfel Unirea Principatelor Române
1862: Deschiderea primului Parlament unic al României la Bucureşti. Domnitorul Al.I.Cuza proclamă în mod solemn, în faţa Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, "Unirea definitivă a Principatelor", iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.
1882: S-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea "Iridenţa Română", care, din 1883, s-a numit "Carpaţi". Societatea a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni.
1891: Îşi începe activitatea, la Bucureşti, "Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor". Din iniţiativa ei, s-a publicat, în limba franceză, memoriul studenţilor universitari români, privitor la situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenţia politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou în lume.
1939: În Chile are loc un cutremur cu magnitudine 8,3 pe scara Richter; 28.000 morţi
1946: Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluţie. Aceasta se referă la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.
1958: Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) şi Lewis L. Strauss (SUA), anunţă public reuşita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice uşoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.
1972: În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că al doilea război mondial e încă în desfăşurare
1984: A fost lansat pe piaţă primul computer Apple Macintosh
1990: Prin Decretul–Lege nr. 40 al CFSN, se adopta Imnul de Stat al României - "Deşteaptă–te, Române" (versuri de Andrei Mureşanu, muzica Anton Pann)

Prezenatare de carte

Laurenţiu Rădvan, Oraşele din Ţara Românească până la sfârşitul secolului al XVI-lea (Towns in Wallachia until the end of the XVIth century), Editura Universităţii Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Iaşi 2004.

- premiul "A. D. Xenopol" al Academiei Române, 2004 (acordat la 19 decembrie 2006).

Fotogalerie - Mercedes Benz aniversează 125 de ani

Compania germană Mercedes-Benz, fondată la 29 ianuarie 1886, a serbat sâmbătă 125 de ani de inovaţie, faimosul brand reuşind să schimbe lumea automobilistică.

Carl Benz, fondatorul Mercedes-Benz, a depus la Berlin, la 29 ianuarie 1886, o cerere de brevetare a autovehiculului său cu trei roţi, iar ziua respectivă a fost considerată ziua oficială de naştere a automobilului. La vremea sa, maşina cu trei roţi vestea zorii unei noi ere a mobilităţii, iar tot Carl Benz a inventat şi „trăsura fără cai“, declarată de către critici ca fiind imposibil de realizat.

Mai mult de atât, compania Mercedes-Benz se poate mândri şi cu realizarea primului autobuz şi camion, dar şi a primului automobil modern de pasageri, un Mercedes de 35 CP, prezentat în luna februarie a anului 1900.

Mercedes-Benz a revoluţionat lumea automobilistică, inventând, de-a lungul anilor, sistemul de injecţie piezo directă (1954), airbag-ul (1981) şi programul electronic de stabilitate ESP (1995).

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, Bârlad, Moldova, astăzi în România – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România. A participat activ la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova şi la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor doua ţări române. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu o singură adunare şi un singur guvern.
Cuza a fost obligat să abdice în anul 1866 de către o largă coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa Coaliţie, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului.
Asemenea multora din elita românească din vremea sa familia lui Cuza avea şi rădăcini greceşti.

Adrese utile

Grupul Profesorilor de Istorie Iaşi

Tot ce vrei să ştii despe olimpiade

Institutul de Memorie Culturală

Casa Corpului Didactic Iaşi

Google Art Project